this is the new shit !

Ce mai cauta si el acolo? Pur si simplu simtea briza aerului usor rece de la acea inaltime, si privea in gol, fiind sprijinit de balustrada de metal. Cu siguranta era foarte inalta cladirea aceea, moarte sigura daca cineva se arunca de acolo, mai ales ca jos se afla strada unde circulau mii de masini. Privelistea nu era una exceptional de frumoasa, cel putin lui nu-i exprimea nimic special. Mainile sale facusera contact cu balustrada metalica rece, caci vroia sa se sprijine cat mai bine. Nu pentru ca ii era frica sa cada.. sau cine stie ce, no way, dar cand privea in fata lui se simtea important, ca si cum ar fi fost stapanul acolo, or something like that. A scapat un oftat, ce defapt era mai mult o vaicareala, caci se plictiea.

Ţopăia şi râdea, făcea piruete, mai cânta puţin, de fapt îngâna pe -un ton catifelat nişte versuri.
Când îl observă pe tânăr, se opri brusc. Îl privi cu ochii mari, pupilele ei mărindu -se treptat, iar buzele rămânându-i între deschise. Nu ştia ce să spună sau facă, aşa că pur şi simplu îl privi, roşiind puternic în obrajii palizi.

Cu toate ca o persoana cu siguranta se apropria de el, caci auzea tot felul de pasi si de rasete, el nu se intoarse sa o vada. A preferat sa astepte si sa vada daca ajungea langa el, dar se opri brusc si din cantat si din mers. Dupa o liniste scurta, el s-a intors in sfarsit, privind-o fix pe tanara din fata lui, poate chiar insistent, lasandu-se sprijinit de balustrada.

- Te-am deranjat Adica, eu iartă-mă! N-am vrut! Eu..um, pot pleca, dacă- ţi doreşti! începu ea uşor agitată când îi simţi privirea,înghiţind în sec şi obrajii ei păstrară acea nuanţă trandafirie, de copilaş mic.
Se uită atentă la tânărul din faţa ei, subţiindu- si buzele într -un mod adorabil.

Parea el atat de deranjat de prezenta ei? Putin ii pasa daca ea avea sa ramana sau nu.
-Hm ? ingana la inceput. Nu stiu.. faci ce vrei. a vorbit el, pentru prima oara, cred, in acea zi. Si-a mutat privirea in alta parte, inspirand adanc, poate pentru ca se simtea sufocat de plictiseala.

Rozalia îşi lăsă treptat privirea în jos, buzele ei rămânând la fel. Înghiţi în sec şi-ncepu să-şi frângă degetele.
După câteva secunde, îl privi timidă, cu ochii mari, ce străluceau, pe tânărul necunoscut. Se apropie cu paşi micuţi de el, aranjandu-şi delicat tricoul cu Mickey Mouse, apoi fusta neagră.