Oh, well. Who are you, little stranger?

Înainta agale pe holul lung, fredonând printre buzlee între deschise un cântăcel. Într-o mână ţinea chitara, pe umăr rucsaul şi -n cealălantă cheile ce scoteau un sunet ciudat. Se opri exact în faţa uşiii cu numărul patru.
O deschise şi -o lovi cu piciorul, intrând cu paşi mărunţi în acel loc necunoscut ei. Zâmbi în colţul gării, lăsând chitara jos. Purta o rochie scurtă, în stil vintage, plină de modele florale. În picioare converşi, ca de obicei.

Kazumo mergea incet pe hol cand deodata vede usa deschisa la Cheryl si se opreste putin zambind...
"Salut?" spuse acesta dandu-si jos gluga din cap si scuturandu-si capul.
'Ah', la dracu' cu bautura' gandi acesta sprijinindu-se de zid cu mana...

Auzi o voce necunoscuta ei se intoarse pe calcaie, pupilele de-un albastru pur stralucind si marindu-se incetisor.
- Buna, il saluta ea pe tanar, schitand un zambet micut in coltul gurii, timid.

Kazumo vedea in ceata asa ca incearca sa-si deschida mai mult ochii...
"Cum dra...cum ai ajuns in camera mea?" spuse acesta intrand incet in camera...
'Nu tin minte sa fi lasat usa deschisa...' si acesta se opri la intrare...becul fiind stins nu o putea vedea foarte bine pe fata...

- De fapt, e camera mea. Numarul patru, deci e a mea! Probabil ca ai gresit tu, ii spuse Cheryl extrem de calma, pe tonul ei catifelat si isi pastra zambetul, tragand aer adanc in piept, in timp ce se apleca usor pentru a'si lua chitara pe umar.

Kazumo ridica din spranceana, iese putin afara, se uita la numar si revine...
"Aaa, da, ai dreptate, imi pare rau ca te-am deranjat..." si acesta se aseaza incet jos in pragul usii aprinzandu-si o tigare...Acesta se uita incet cum ardea si din cand in cand mai tragea cate un fum suflandu-l spre fata...
"Se pare ca suntem vecini, eu sunt Kazumo!" spuse acesta intinzand mana catre fata.

Se strâmbă copilăroasă când fumul de ţigară îi inundă nările. Uitându-se în altă parte, flutură din mână, încercând în zadar să facă acel fum să nu mai vină spre ea.
- Cheryl, încântată! se prezentă, apoi, tuşind de câteva ori. Şi nu-i nimic!

Baiatul intinse incet mana pana la intrerupator aprinzand becul...
"Well, esti mai draguta decat ma asteptam" spuse acesta stingandu-si tigarea.
"Dar cred ca imi va fi prea greu sa ajung asta seara la camera mea, asa ca voi ramane sa dorm langa usa pe presul cainelui, sper ca nu te superi" si acesta stinge becul...
'Sper ca nu are de gand sa doarma noaptea asta...' si Kazumo se ridica incet asezandu-se afara, langa usa.

- Blondule, intră înăuntru! surâse amuzată rozalia când îl auzi şi îi puse o mână pe umăr. Poţi dormi cu mine, dacă vrei! îi spuse ea apoi şi clipi de câteva ori din ploapele ce erau înţesate de-o perche frumoasă de gene lungi şi întunecate.
Îl privi pe tânăr senină, chiar vioaie şi apoi se îndreptă de spate.
- Şi mulţumesc, adaugă după un minut, obrajii ei devenid uşor trandafiri.

Kazumo ii zambi calm fetei si se aseza pe marginea patului...
"Stii, esti foarte draguta si amabila...si eu iti multumesc." spuse acesta facandu-i cu ochiul.
"Deci, cati ani ai?" o intreaba acesta curios pe fata ajutand-o sa-si lase jos ghiozdanul...

- Am şaptesprezece ani! îi spuse ea pe un ton uşor copilăros, schiţând apoi un zâmbet gingaş pe chipul palid.
Se aşeză lângă el, doar că ea se întinse pe pat, trecându -şi o mână prin părul, lung, rozaliu.
- Dar tu? îl întrebă ea, clipind des şi tare jucăuşă, începand să învârtă o şuviţă pe degetul albicios, lung şi fin.

Kazumo se intinse incet peste ea si ii zambi
"Nouasprezece" ii raspunse acesta tot pe un ton usor copilaros, privind-o in ochi si clipind des.
Kazumo se lasa usor peste Cheryl oftand...
'Cine credea ca o sa mai ajung acasa in seara asta?' gandi Kazumo in timp ce-si punea mainile sale peste mainile fetei.
"Vad ca-ti place chitara..." spuse baiatul uitandu-se la aceasta printre firele sale de par.

- Oh, eşti mare! îngână ea şi chicoti drăgălasă, urmărindu-i atentă mişcările. Roşii puternic în obraji şi înghiţi în sec când acesta se puse peste ea, apoi îşi puse mâinile peste ale ei. Trase aer adânc în piept, încercând în zadar să se calmeze. Îşi umezi buzele, emoţionată căci niciun tip nu mai fusese aşa aproape de ea.
- Da, cea acustică. Ăh, şi ţie-ţi place? îl întrebă ea uşor timidă, privindu-l atentă.

Acesta isi ridica incet capul uitandu-se la fata.
"Da, ador sa cand la chitara, mai ales cand afara ploua..." si brusc afara incepu' o ploaie calda, de vara.
Kazumo observa ca fata se inroseste.
"S-a intamplat ceva?" spuse acesta in timp ce se apropria usor cu chipul lui de al ei.

- Eu....uhm, nu! Nu s-a...nu s-a întâmplat nimic. Cred. Oh, uite! Ce chestie, hăhă. A...a început să plouă, murmură ea şi privirea îi fugi spre fereastră.
Cheryl înghiţi în sec, schiţând totuşi un zâmbet micuuuuţ pe buze, apoi îl privi pe blond, coborându -şi treptat privirea spre buzele lui.

Kazumo zambi incet in coltul gurii.
"Da, ador ploaia..." si acesta o saruta incet pe Cheryl inchizand ochii si simtind cum genele ei il atingeau usor pe fata...

- Încetează, şopti ea şi îi puse o mână pe piept, privindu-l cu ochii mari. Nu...nici nu ne cunoaştem, îi spuse ea calmă, deşi uşor tremurat şi înghiţi în sec, clipind de câteva ori.

Kazumo inchise ochii se se lasa usor sa cada langa fata...
"Stii, n-am mai facut demult asta..." si acesta isi lua inca o tigare, se uita putin la ea si o arunca.
"Esti frumoasa, si chiar daca nu ne cunoastem...." spuse Kazumo inchizand incet ochii si ascultand ploaia de afara...

- Eu...um, multumesc. Doar ca nu pot saruta pe oricine, ii spuse ea blanda si -si plimba degetele pe gatul lui, schitand un zambet adorabil pe chipul usor palid.
Inspira adanc si isi arunca privirea spre fereastra, uitandu-se la picaturile ce se prelingeau pe sticla.

Kazumo deschise incet ochii prinzand-o usor de mana pe fata.
"Nici eu, nu stiu ce a fost cu mine, imi cer scuze..." si acesta zambi incet.
"Oricum, eu nu sunt oricine, o sa vezi..." si ii da drumul la mana.
"Daca vrei, pot pleca..."

- Nu, nu. Stai aici! Nu trebuie sa pleci doar fiindca ai facut un lucru asa nevinovat, ii sopti ea si isi impleti degetele cu ale lui, schitand in coltul gurii un zambet micut si tare gingas.
Se puse peste el, afunandu-si chipul in pieptul lui si trase aer adanc in piept.

Kazumo zambi inchizand incet ochii si inbratisand-o pe fata.
"Nu multi ar face asta, esti deosebita..." sopteste acesta incet parul acoperindu-i fata si gandilandu-l usor.
"Ma bucur ca nu te-ai suparat..."

- Nu am de ce, îi sopt ea şi zâmbi la fel, privindu-l de data asta mai atenta si -apoi il saruta gingas pe cap'sor, surzand apoi delicat.
Il privi printre gene si isi pastra zambetul, incepand sa se joac in parul lui.

'Probabil ca n-ar fi trebuit sa fac asta, simt ca e prea sensibila...' gandi Kazumo privind-o printre firele de par...
"Ce zici, maine imi dai voie sa incerc si eu chitara?" ii sopti acesta zambind prietenos, observand ca ploaia aproape trecuse...